VALOAREA FEMEII CRESTINE...

Imi este dor de Parintele Ilie Cleopa , si-acum imi mai rasuna in amintiri, vocea sa apriga ce tuna si fulgera impotriva pacatului, luminandu-ne calea mantuirii. Dor imi este de ostasul acesta a lui Hristos. De aceea, mi-am adus aminte cum povestea parintele de o intamplare scurta, dar cu inteles adanc.

“Imi aduc aminte de un filosof, care a venit la Socrat, alt filosof. Si acela avea o femeie foarte talentata. Si a inceput sa spuna: “Domnule, am o femeie asa de frumoasa!”. Celalalt era la o masa cu un creion in mana si hartie si a tras un zero. “Femeia mea e de neam mare; taica-sau a fost ministru “. Celalalt a mai tras un zero. “Femeia mea ii sanatoasa ca oul, n-a fost bolnava si nu-i bolnava”. Acela a mai tras un zero. “femeia mea stie sa lucreze lucruri de menaj, sa faca prajituri la tot neamul, bucate la mese mari “. Acela a mai tras un zero. “Femeia mea stie sa coase broderii artistice, coase flori, impleteste, face flanele cu masina sau cu mana. Uite cate talente are femeia mea !” Acela a mai tras un zero. La urma a adaugat: “femeia mea are frica lui Dumnezeu si este credincioasa!” Acela a pus un unu inainte, pusese sase zerouri. Unu urmat de sase zerouri face un milion. Si a spus: ” Ia, acuma i-am dat valoare femeii tale. Nu cand ai spus ca-i frumoasa si invatata si sanatoasa si stie multe sa faca. Pentru ca daca ii lipsea frica lui Dumnezeu, toate erau  egale cu zero, nule,adica nimic”AMIN

PALATUL DIN CERURI...

Sfântul Apostol Toma a ajuns la împăratul Indiei. Acesta căuta pe cineva priceput să facă palate minunate, ca să-i zidească şi lui unul. Toma, care era pescar de meserie, i-a zis împăratului că el e meşter priceput. Împăratul l-a crezut şi i-a dat mult aur, pentru construcţie. Toma a dat tot aurul la săraci.

- Mai este mult de lucru la palatul meu? a întrebat împăratul Indiei pe Sfântul Apostol.
- Numai acoperişul, înălţate împărate. Restul e gata, i-a răspuns Toma. Împăratul l-a crezut şi nu a cercetat să vadă palatul neterminat.
- Să mă chemi când va fi gata totul, i-a mai spus împăratul, şi i-a mai dat mult aur, pentru acoperiş. Toma a împărţit şi acest aur la săraci, fără să facă nici un palat. Între timp, mai mulţi oameni l-au pârât pe Toma împăratului că nu a zidit nimic, ci a dat aurul la săraci. Supărat, împăratul i-a cerut socoteală lui Toma. Dar Toma a zis:
- Ţi-am zidit, împărate, palat foarte frumos, precum am învăţat eu să lucrez, de la Marele Meşter Hristos. Dar cred că nu-ţi trebuie acum acel palat, ci când vei merge de aici.
Crezând că Toma îl ia în râs, împăratul a poruncit ca Apostolul să fie aruncat într-o groapă. Când a aflat de cele întâmplate, fratele împăratului s-a supărat de multa pierdere de aur şi a murit. Îngerul i-a luat sufletul şi l-a dus la casele din Rai, zicându-i să aleagă în care vrea să locuiască. Fratele împăratului a ales un palat deosebit de frumos. Dar îngerul i-a zis:
- Nu poţi să stai în acela, căci e al fratelui tău, împăratul; pe acela i l-a făcut Toma. Şi s-a rugat fratele împăratului de înger să-l ducă înapoi pe pământ, să-i spună şi împăratului de frumuseţea palatului din ceruri. Îngerul a întors sufletul lui la trupul mort, încât el s-a trezit ca dintr-un somn greu. La capul lui stătea împăratul, plângând.
- Împărate, i-a zis fratele, dă-mi te rog un dar! Dăruieşte-mi palatul tău din ceruri, pe care eu tocmai ţi l-am văzut! Şi îţi dau toată averea mea! Uimit, împăratul se gândea: „Eu să am palat în ceruri!?" Atunci a scos împăratul pe Toma din groapă şi s-a aruncat la picioarele lui, cerându-i iertare. Iar fratele împăratului i-a dat şi el aur lui Toma, să-i facă şi lui un ... palat în cer. AMIN

Aşa se construiesc palatele din cer, cu milostenia făcută pe pământ!

SFATURI PENTRU POST (EVANGHELIA DE LA LUCA CAP 16.Vr.19-31)

19. Era un om bogat care se îmbrăca în porfiră şi în vison, veselindu-se în toate zilele în chip strălucit.
20. Iar un sărac, anume Lazăr, zăcea înaintea porţii lui, plin de bube,
21. Poftind să se sature din cele ce cădeau de la masa bogatului; dar şi câinii venind, lingeau bubele lui.
22. Şi a murit săracul şi a fost dus de către îngeri în sânul lui Avraam. A murit şi bogatul şi a fost înmormântat.
23. Şi în iad, ridicându-şi ochii, fiind în chinuri, el a văzut de departe pe Avraam şi pe Lazăr în sânul lui.
24. Şi el, strigând, a zis: Părinte Avraame, fie-ţi milă de mine şi trimite pe Lazăr să-şi ude vârful degetului în apă şi să-mi răcorească limba, căci mă chinuiesc în această văpaie.
25. Dar Avraam a zis: Fiule, adu-ţi aminte că ai primit cele bune ale tale în viaţa ta, şi Lazăr, asemenea, pe cele rele; iar acum aici el se mângâie, iar tu te chinuieşti.
26. Şi peste toate acestea, între noi şi voi s-a întărit prăpastie mare, ca cei care voiesc să treacă de aici la voi să nu poată, nici cei de acolo să treacă la noi.
27. Iar el a zis: Rogu-te, dar, părinte, să-l trimiţi în casa tatălui meu,
28. Căci am cinci fraţi, să le spună lor acestea, ca să nu vină şi ei în acest loc de chin.
29. Şi i-a zis Avraam: Au pe Moise şi pe prooroci; să asculte de ei.
30. Iar el a zis: Nu, părinte Avraam, ci, dacă cineva dintre morţi se va duce la ei, se vor pocăi.
31. Şi i-a zis Avraam: Dacă nu ascultă de Moise şi de prooroci, nu vor crede nici dacă ar învia cineva dintre morţi.AMIN

-Sa va fie spre folos si post usor-

CANONUL SFANTULUI ANDREI CRITEANUL

Sfântul Andrei Criteanul, rod al Siriei secolului al VII-lea, a fost secretar al patriarhului Ierusalimului, în calitatea aceasta participând la Sinodul al VI-lea Ecumenic de la Constantinopol (680-681). A fost mare predicator al Catedralei “Sfânta Sofia” din Constantinopol. Prin rânduiala lui Dumnezeu, a fost ales şi hirotonit episcop al cetăţii Gortyna din Insula Creta, păstorind pe credincioşii de aici în vremurile tulburi ale invaziilor arabe.
Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul este cea mai importantă şi profundă creaţie imnografică a literaturii creştine. Slujba Canonului se săvârşeşte în primele patru zile ale Sfântului şi Marelui Post şi în săptămâna a cincea, miercuri.

Canonul de pocăinţă este o treaptă a urcuşului nostru duhovnicesc spre Înviere. Alături de celelalte creaţii liturgice specifice Marelui Post al Sfintelor Paşti: Sfânta Liturghie a Darurilor mai inainte sfinţite, Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare şi deniile, Canonul Sfântului Andrei Criteanul reprezintă comoara pe care Sfânta Biserică o înfăţişează dreptslăvitorilor creştini pentru o pregătire conştiincioasă în vederea întâmpinării, aşa cum se cuvine, a Marelui Praznic al Învierii Domnului şi Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos.
Stiu ca sunt multi cei care din binecuvantate pricini nu pot merge la slujba Canonului Mare,dar aveti un parinte rugator care va poarta in suflet si rugaciuni.
Sa va fie spre folos si post usor.AMIN

RIDICA-TE OMULE...

Îngăduiţi-mi însă să vă scriu, ca un parinte fiilor , vouă, celor atinşi de lipsa de nădejde. Poate că eu n-am avut niciodată durerea pe care voi o aveţi şi care vă împinge la singurătate , renunţare, la deznădejde. Dar, în ultima vreme, v-am întâlnit tot mai des şi ascultându-vă durerea, o mică parte din ea s-a aşezat şi pe umerii mei. Că numai aşa am prins drag de voi: gustând un strop din durerea voastră. E însă prea mică partea de durere pe care am luat-o eu de la voi, aşa de mică încât nici n-am reuşit poate să vă fac să vă simţiţi mai uşuraţi. Pe umerii voştri a rămas încă o sarcină grea, pe care o puteţi ridica şi duce numai cu Hristos. Mulţi deznădăjduiţi din cauza păcatelor. Of… tot omul este păcătos. Vă închideţi în sufleţelul vostru şi vreţi să fiţi singuri, să nu mai ştie nimeni de voi. Pe multi v-au cuprins patimile de când eraţi încă mici, copii. Nici nu ştiaţi că e păcat,sau ce e pacatul... Acum unde sunteţi? Unde e dorul vostru şi lupta voastră? Cum să rămâneţi la pământ?! Poate aţi pierdut lupte multe dar acum aveti pe cineva aproape ,pe Hristos. Ridicaţi-vă  aşa cum sunteţi, şchiopi ,murdari de tina pacatelor, răniţi, strigaţi la Hristos! Cel ce ne-a iertat o dată, ne iartă şi a treia oară, şi de şaptezeci de ori câte şapte, numai să venim la El cu inima zdobită. Să-I dăm Lui inima noastră ca să o vindece! Ridica-te omule…AMIN