Parintele Cleopa - Despre ispitele celor smeriti si ale celor mandri

Dumnezeu nu ingaduie a se ispiti toti oamenii la fel ci cu mare deosebire si felurime, dupa a Sa negraita si neajunsa de minte intelepciune.Ilie Cleopa

ISPITELE CELOR SMERITI ( se fac spre sporirea si cresterea sufletului )

- nehotararea

- ingreunarea trupului

-slabanogirea trupului

-trandavirea

-zapaceala cugetarii

-imputinarea nadejdii

-lipsirea ajutorului omenesc

-lipsa celor de trebuinta trupesti

ISPITELE CELOR MANDRI:

-lipsirea puterii de intelepciune

 -simtirea iute a cugetarii curviei

 -a se mania degraba

- a certa pe altii

- a avea ganduri de hula asupra numelui lui Dumnezeu

-a avea intelegeri nebune pline de ras-a fi defaimati de oameni si cinstea lor a fi pierduta

-pofta de a se amesteca impreuna si a petrece cu lumea-de a graii si a barfii nebuneste totdeauna-a nascoci intru sine pururea vre-o noutate prin minciuni

Ispitele trupesti:

- intamplari dureroase din care nu mai pot scapa-intalniri cu oameni rai si fara de Dumnezeu

-cad in mainile unor oameni care-i necajesc pe ei-inima lor se porneste sa cada din frica lui Dumnezeu-au caderi mari de pe stanci, de la locuri inalte.

“Eu sunt o cămară în care se adună suferințele oamenilor”

Sfântul Serafim de Vârița (1866-1949) este unul dintre cei aproximativ 1200 de sfinți pe care Sinodul Ierarhic al Bisericii Ortodoxe Ruse i-a canonizat de-a lungul istoriei.

Din cuvintele Cuviosului Stareț:

"Nici o picatură din lacrimile mamei nu piere in zadar! Rugăciunea mamei are mare putere".

"Rugăciunea îngrădește si respinge cumplitele îndemnuri ale puterii întunecate. Și mai cu deosebire este puternică rugăciunea celor apropiați. Rugăciunea mamei, rugăciunea prietenului - ea are o mare putere".

Sfântul spunea despre sine:

"Eu sunt o cămară în care se adună suferințele oamenilor"

Imitându-și sfântul protector, parintele s-a rugat și el o mie de nopți pe o piatră în fața icoanei Sf. Serafim din Sarov.

Părintele Serafim iubea foarte mult tinerii. În vremea lui oamenii tineri nu mergeau la biserică aproape deloc, iar când totuși era vizitat de către ei, Parintele se bucura nespus. El obișnuia să spună că rolul tinerilor va fi foarte important în viitoarea retrezire a vietii bisericești.

De asemenea, obișnuia să spună că va veni o vreme când pervertirea și desfrânarea printre tineri va atinge cel mai mare grad de decădere. Cu greu se va mai găsi vreun suflet feciorelnic printre ei. Tinerii vor vedea că nimeni nu îi pedepsește pentru ceea ce fac și astfel vor crede că totul le este permis pentru satisfacerea dorințelor si plăcerilor. Dar Dumnezeu îi va chema, totuși, și ei vor înțelege că nu mai pot continua o astfel de viață. Apoi, pe diferite căi, vor fi conduși către Dumnezeu. Mulți oameni vor avea o înclinare către viața ascetică. Cei care vor fi fost mari pacătoși și alcoolici vor umple bisericile și vor avea o mare sete de viața duhovnicească. Mulți vor deveni monahi. Mănăstirile se vor redeschide și bisericile vor fi pline de credincioși. Tinerii vor merge în pelerinaje la locurile sfinte. Acele vremuri vor fi frumoase. Faptul că astăzi ei săvârșesc păcate grave, îi va duce către o mare și adancă pocăință.

La fel cum candela înainte să se stingă stralucește puternic și aruncă scântei în jur, iar cu lumina ei luminează întunericul dimprejur, la fel va fi și viața Bisericii în vremurile din urmă.

Și sfârșitul este aproape.AMIN

Telefonul mobil si inselarea zilnica

Vedem cum pustnicii si sihastrii cei mai retrasi ne scriu despre comuniunea cu semenii. Cum ar fi posibil acest lucru, daca nu datorita darului lui Dumnezeu daruit omului cu viata curata si cu dragoste sincera.

Astazi intalnim din ce in ce mai multe mesaje si cuvinte, din ce in ce mai multe si mai rapide mijloace de transmitere a mesajelor video si audio. Cu toate acestea, comunicarea reala si simtitoare dintre doua persoane devine pe zi ce trece mai grea, ba chiar aproape imposibila.

Ne inselam crezand ca stim sa comunicam, atunci cand vorbim multe minute la telefon. Ne inselam crezand ca avem multi prieteni, atunci cand sunam sau suntem sunati de catre multi. Ne inselam cand ne simtim importanti, atunci cand telefonul zornaie neincetat.

Comunicarea nu sta in numarul minutelor vorbite, iar numarul prietenilor nu este totuna cu numarul persoanelor langa care ne petrecem ziua. A comunica si a fi prieten implica alte coordonate, fara a le anula insa pe cele dintai.

Telefonul mobil si inselarea zilnica

Telefonul mobil, utilizat fara discernamant, in defavoarea noastra, ne impiedica sa traim in lumea reala. Folosirea inconstienta a telefonului mobil, intr-o foarte mare masura, ne face sa traim cu mintea intr-o lume inchipuita.

"Daca la inceput micul obiect era destinat unor comunicari urgente, aflarii unor solutii in situatii de criza, acum suntem cu totii robii lui. Suntem atat de legati de el incat nu mai putem concepe viata fara el. A devenit ceva esential, un fel de membru al corpului nostru."

Telefonul mobil ne fura familiilor noastre si ne duce in alta parte, ne fura camerei noastre si ne duce intr-un alt loc, ne fura clipei prezente si ne duce in alt timp.

Multimea minutelor vorbite este direct proportionala cu multimea clipelor de absenta. Cu cat omul vorbeste mai mult la telefon, cu atat el este mai absent din viata imediata, din momentul prezent si locul prezent.

Telefonul este de mare folos omului care il foloseste cu intelepciune. Ratiunile lui Dumnezeu puse in creatie sunt fascinante, daca ne gandim cum din pamant se scot toate materialele necesare realizarii unor asemenea inventii.

Toate sunt bune, cand sunt folosite cu masura. Toate ne sunt ingaduite, atata timp cat ne sunt de folos. Insa, omul duce la extrem folosirea oricarui dar al lui Dumnezeu.

Pentru ca nu se ia cu multumire si masurat, cu bucurie si spre un folos real, telefonul mobil va deveni unul dintre cei mai mari dusmani actuali ai omului. Fiind ceva “curat", multi nu vor avea inspiratia de a se gandi de doua ori inainte de a-si cumpara un al doilea telefon, in a se abona la o oferta cu mai multe minute, ori in a vorbi la telefon pana la inchiderea bateriei.

Radiatiile nu vor ramane fara urmari. Cancerul ne este deja din ce in ce mai familiarOare cine vorbeste despre multimea riscurilor si despre sanatatea reala a omului ?! Sunt cativa parinti si cativa oameni de stiinta, insa cine sa ii ia in seama. Profetii au fost intotdeauna trecuti cu vederea in vremea vietii lor. Abia dupa ce nu au mai fost, lumea si-a adus aminte de cuvintele lor.

Marile companii de telefonie mobila castiga bani din aceasta treaba, si inca multi.

Noi insa, ramanem si fara bani si fara sanatate.

Teodor Danalache

Icoana Maicii Domnului „Myrtidiotissa” („Din pomul de mirt"), 24 septembrie

Naşterea minunii, prin ruga care se ridică la Cer

Aflată în cursul sec. XIV de un păstor, între ramuri de mirt din locul numit Myrtide (în insula grecească Kitera), Icoana Myrtidiotissa a Maicii Domnului este cinstită în sinaxarele ortodoxe străine la 24 septembrie, ziua când a fost găsită. O altă pomenire a Icoanei se face la Adormirea Maicii Domnului (15 august), iar o procesiune amplă cu aceasta are loc în decursul Săptămânii Luminate, prin toate localităţile insulei, spre ocrotire şi belşug.

De altfel, foarte multe Icoane făcătoare de minuni greceşti au fost descoperite între ramuri de copac, păzite acolo de secole, chiar din timpuri iconoclaste, spre a fi cinstite de urmaşi.

De la început Icoana s-a dovedit făcătoare de minuni. Maica Domnului însăşi s-a arătat acelui păstor, îndemnându-l să caute Icoana ei. Găsind-o, acela a dus-o în coliba sa. De trei ori la rând Icoana a dispărut, fiind aflată în ziua următoare, la locul iniţial, în mirt.

Păstorul a ridicat o mică biserică din lemn pe locul mirtului, care s-a păstrat până astăzi. Lângă ea, ulterior, s-a zidit o biserică mare, a mânăstirii „Panaghia Myrtidiotissa”, Icoana devenind ocrotitoarea insulei.

Între minunile consemnate de localnici, se numără stoparea unei epidemii de ciumă, primirea de bani neaşteptaţi pentru nevoile mânăstirii Icoanei, de către stareţul Agantanghel (sec. XIX) în repetate rânduri, salvarea muncitorilor bisericii din diferite accidente.AMIN

Una dintre cele mai impresionante minuni s-a petrecut în sec. XVI, cu paraliticul Teodor Kumprianos, descendent al păstorului ce a găsit Icoana Mirtidiotissa. Acesta îşi dorea foarte mult să participe la sărbătorirea Icoanei din 24 septembrie, însă nu se putea ridica din pat. Ani de-a rândul a trimis pe cineva din familie în locul lui, la mânăstire, spre închinare, sperând ca măcar o dată în viaţă să ajungă şi el. Într-un an, rudele l-au purtat pe targă până la biserică, de 24 septembrie. În timpul privegherii, s-a auzit un zgomot puternic venind dinspre mare. Crezând că vin piraţii, toţi credincioşii au fugit, uitând să-l ia şi pe Teodor. El a rămas singur cu Icoana, neputându-se deplasa. Astfel că a ţâşnit din inima sa rugă fierbinte, de a fi ocrotit şi el. O asemenea rugăciune a străpuns cerurile, şi îndată s-a auzit voce din Icoană care i-a spus: „Ridică-te şi fugi!”

Teodor s-a ridicat şi... a fugit. I-a ajuns din urmă pe ceilalţi, care s-au dezmeticit, înţelegând că nu vine vreun pirat..., dimpotrivă, a fost mila Maicii Domnului revărsată spre cel credincios şi răbdător.

Icoana este purtată în procesiune şi fără dată fixă, la vreme de secetă. Într-un an, un turc i-a observat pe creştinii ce se rugau pentru ploaie, cu Icoana pe câmp. El a promis că le va da brăţara sa cu diamante, dacă vor reuşi să aducă ploaie în ţinut. La sfârşitul rugăciunilor preoţilor, s-a pornit o ploaie în rafale, iar brăţara turcului celui bogat a rămas atârnată la Icoană, ca semn de încredinţare în faţa minunii.

Acoperamantul Maicii Domnului

Acoperamantul Maicii Domnului este sarbatoarea randuita de Biserica in amintirea aratarii Maicii Domnului in biserica din Vlaherne. Pe 1 octombrie 911, se facea priveghere in aceasta biserica, pentru salvarea cetatii care era asediata. La ora patru dimineata, Maica Domnului s-a aratat inaintea poporului, stand in vazduh si rugandu-se cu lacrimi. Sfantul Acoperamant era tinut in maini deasupra capetelor credinciosilor. In jurul ei se aflau apostolii, sfintii si mucenicii.

Sfantul Andrei cel Nebun pentru Hristos a zis catre ucenicul sau iubit, Epifanie: "O vezi, frate, pe Imparateasa si Doamna tuturor cum se roaga pentru intreaga lume?" Iar Epifanie a zis: "O vad, Parinte, si ma minunez!".
Acesta este evenimentul pe care il prazanuieste Biserica astazi, spre a ne aminti ca prin nevointa si rugaciune, putem primi si noi, in greutatile vietii noastre, neincetatul ajutor al Maicii Domnului.
Amintim ca 1 octombrie este si Ziua Internationala a Persoanelor Varstnice. Ea a fost stabilita in mod oficial in sesiunea ONU din decembrie 1991, la propunerea lui Arghir Anastasios, profesor la Universitatea din Atena.