Oare cand s-a fost ivit
In pamantul adapat
Cu Sangele-Ti preacurat?
Cand, Iisuse, s-a nascut
Moartea asta-n trup de lut
Si inima cand, de piatra,
S-a dat idolilor vatra?
Te-am pierdut si nu stim cand,
Nici de ce si care gand,
Ca un crivat inasprit
Bantuind, ne-a pustiit.
Doamne Sfinte, iar si iara
Milostiv mi Te coboara
Peste omul ratacit
In pamant netrebnicit.
Si-i aprinde iar lumina,
Sa ii imblanzeasca tina,
Iar gradina lui pustie,
Vino, Doamne, de-o invie!
sursa-Dianora Ioana
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu