Sfanta Eugenia

Eugenia - Sf. Cuv. Eugenia este cinstita de Biserica Rasaritului pe 24 decembrie, in vreme ce apusenii o pomenesc pe 7 februarie. Vechile nume grecesti Evghenios si Evghenia (in neogreaca: evghenes, „nobil“; evgheneia, „noblete“), insemnand „de bun neam“ (ev, „bun“ + ghenos, „nascut“), s-au consolidat in onomastica europeana si prin adjectivul latinesc eugeneus sau eugenius („de bun soi“).Sfânta Eugenia era originară din Roma. În anul 183, anul al şaptelea al domniei împăratului Comodus (176-192), Filip, tatăl Eugeniei, a fost numit Legatus Augusti, conducător peste întregul Egipt. În consecinţă, Filip a venit în Alexandria cu soţia sa Claudia şi cu cei trei copii: Eugenia şi cei doi fraţi ai ei, Avit şi Serghie. În Alexandria, Eugenia s-a făcut creştină şi împreună cu doi slujitori ai ei au luat hotărârea de a intra în mănăstire. Eugenia s-a tuns, s-a îmbrăcat cu haine bărbăteşti, iar episcopul Elen, care credea că este bărbat, i-a primit în mănăstire împreună cu cei doi însoţitori, botezându-i. Pentru viaţa curată, Eugenia, adică Eugeniu, căci aşa îşi luase numele, a fost ales stareţ.
 O femeie din Alexandria, pe nume Melantia, primind vindecare de la Cuviosul Evghenie, s-a îndrăgostit de acesta. Deoarece Eugeniu a refuzat îndemnurile la păcat ale Melantinei, aceasta s-a dus la prefectul oraşului, tatăl Eugeniei, şi a făcut o plângere că stareţul mănăstirii înşală cu cuvinte viclene pe femeile cinstite şi că a necinstit-o.
 Prefectul a trimis să-i aducă pe Eugeniu şi pe monahi. La judecată, pentru a dovedi minciunile Melantiei, Eugenia şi-a rupt hainele, a arătat că este femeie şi a mărturisit că este fiica prefectului.
Tatăl Eugeniei s-a botezat şi a ajuns episcop al Alexandriei. Eugenia a primit cununa muceniciei în timpul persecuţiei împăratului Valerian (253-260).
Tot atunci au fost martirizaţi şi Protan împreună cu Iachint, din porunca conducătorului Nichita.  La noi s-au folosit relativ tarziu (incepind de prin sec. 17).
Formele mai vechi sunt neogrecesti si se recunosc din pronuntia cu v  si ghe (Evghenie, Evghenia, Ghenia, Ghenea, Ghinea etc.); formele mai noi sunt neolatinesti si se recunosc din pronuntia cu u si ge (Eugen, Eugeniu, Eugenia, Genu, Gena, Genia etc.). De aici si diminutivele Jeni, Jenel, Jenica.