“Binecuvantati si nu blestemati…”

Blestemul prinde atunci cand exista la mijloc nedreptatea.

… Adica atunci cand fac rau cuiva, si acela ma blesteama, se prinde blestemul lui.
Ingaduie Dumnezeu si se prind, precum de pilda ingaduie ca unul sa omoare pe altcineva.
Cand insa nu exista nedreptate, atunci blestemul se intoarce la cel ce l-a rostit.
Slobozirea de blestem se dobandeste prin pocainta si spovedanie.
Cel blestemat se chinuie in viata asta iar cel ce blesteama se chinuieste si in viata aceasta
si se va chinui si in cealalta, pentru ca va fi pedepsit de Dumnezeu ca un ucigas, daca nu se va pocai si spovedi.
Cineva blesteama atunci cand o spune cu patima, cu inversunare.
Blestemul cand vine de la omul care are dreptate are mare putere: mai ales blestemul vaduvei.
Multe boli carora doctorii nu le gasesc pricina, pot fi din blestem.
(Cu durere si dragoste pentru omul contemporan - cuv. Paisie Aghioritul )