CREDINTA ZILELOR NOASTRE

In aceste timpuri tulburi toţi spunem că nu mai există oameni credincioşi, că lumea s-a înrait,lumea fiind cine? adica noi cei care ne intrebam. Etichetam pe oricine foarte usor ,despartim lumea in drepti si pacatosi, uitand ca numai ''Hristos va veni sa judece vii si mortii'' .El are dreptul sa ne judece pentru pacatele noastre.

Noi oamenii suntem chipul şi asemănarea Domnului, avem un înger de la Botez care ne însoţeşte pretudindeni. Eu mă gândesc aşa, când întâlnesc pe cineva, mă întâlnesc cu chipul Lui Dumnezeu, îngeraşul meu se întâlneşte cu fratele lui, îngeraşul fratelui meu. Eu trebuie să văd în fratele meu lucrurile cu adevărat importante şi frumoase. Păcatul nu este acelaşi lucru cu omul, trebuie să învăţăm să facem această distincţie. Dumnezeu urăşte păcatul din om, dar nu pe om, şi El vede rugăciunea fiecăruia şi faptele bune. Cine sunt eu, să-l judec pe el, pe fratele meu? De unde ştiu eu că el este necredincios, sau de unde ştiu eu câtă rugăciune face la Domnul fata dată cu rimel şi creion pe ochi?
O vezi machiată şi tu deja i-ai pus o etichetă, că nu este ortodoxă, că ispiteşte, dar nu-i ştii pocăinţa. Dumnezeu vrea ca să-l iubim din tot cugetul nostru, iar pe aproapele nostru ca pe noi înşine. Dacă eu o judec pe ea, ca este machiată, sau pe el că fumează, asta nu-mi demonstreză decât faptul că eu nu pot să iubesc, că nu am iubire faţă de ei, atunci cum îl pot iubi pe Dumnezeu, fiinţă nevăzută? Mai mult, dacă trec indiferent cu vederea, o problemă a unui frate de-al meu, care pentru el este dureroasă, oricât de mică ni s-ar părea nouă, cum avem oare pretenţia ca Dumnezeu să ne asculte şi cea mai mică rugăminte? Sunt intrebari la care trebuie sa raspundem inainte de'' judecata cea mare''.
De ce pentru unii crezul în Dumnezeu pare învechit? Fiindcă obişnuiesc să complice lucrurile, iar Hristos e simplu. În plus, atributele umane diferă de desăvârşirea calităţilor dumnezeieşti. Dacă un prieten te tradează, Dumnezeu nu va face nicicând acest lucru. Labirinturile minţii şi ale inimii ne îndepartează de mireasma cerurilor. Complicând propria existenţă, uităm…ne debarasăm de valori sacre, de tradiţii atât de pline de tâlc, uităm că tot ceea ce suntem e datorită Lui.
Dumnezeu nu suportă să fie singur în raiul Său. Nici diavolul nu vrea să se „distreze” singur în flăcările cu care e înconjurat. Astfel, amândoi se luptă…Cel Atotputernic pentru ca veşnicia iubirii Sale să cucerescă definitiv natura fiecărui om, iar Îngerul căzut să stăpânească iluziile cât mai coerent posibil.
Cel rău copiază totul de la Creator şi prelucrează cunoştiinţele invers scopului de un real folos.
Soluţia pentru a rămâne permanent cu Hristos este smerenia ,ascultarea de duhovnic.
Icoana pe care am postat-o aici la acest articol este facatoare de minuni si grabnic ajutatoare.De fiecare data cand intru in Sf. Biserica ingenunchez in fata ei si ma rog pentru voi toti fratii mei intru credinta.
O reprezinta pe Maica Domnului cu maini argintate si este pictata la Kiev pe la 1700.Sa o salvati pe calculatorul vostru si sa va rugati cu toata credinta, si o sa simtiti bucurie ,ajutor si binecuvantare.AMIN