Când vorbesc de hoţie nu mă gândesc la tâlhărie sau la hoţia făcută noaptea din apartamente sau maşini, ci la aceea hoţie acoperită cu acte, hoţia care se săvârşeşte ziua în amiaza mare, prin ocolirea legii sau prin învoiala cu cei care ar trebuie să vegheze la stoparea ei.
Diavolul e viclean, îţi şopteşte în gând imediat: “lasă că nu se-ntâmplă nimic, oricum am salariu mic, am şi eu familie acasă, şi plus de asta câteva sute de mii, un milion acolo nu se cunoaşte” şi mai ştiu şi vorba din popor că “găina de unde scurmă de acolo mănâncă” şi de fapt toată ţara fura, aşa că nu se dărâmă lumea că-mi trag şi eu ceva. Şi uite aşa, asta e primul pas spre ocolirea conştiinţei.
Azi ceva, mâine încă ceva, săptămâna viitoare şi mai mult, şi tot aşa. Începi să te-nveţi, şi dacă ai ocazia imediat pui mâna fără să-ţi mai fie frică. Dacă ai responsabilităţi sau funcţie de conducere începi să te gândeşti cum să-ţi tragi şi mai mult, şi tot aşa. Ajungi să nu mai poţi pune seara capul pe pernă de atâtea griji, şi de frică că poate poate te va prinde.
Ţara se duce de râpă pentru că ne furăm unii pe alţii.
Nu vă înşelaţi dragilor, nu vă vindeţi sufletul diavolului, nu puneţi mâna pe nimic! Bucuraţi-vă cu ce aveţi! Încercaţi să dobândiţi mai mult prin muncă, prin inteligenţă, prin ajutorul lui Dumnezeu.
Banii şi averile n-aduc fericirea, o spune chiar Domnul Hristos când zice că “Vedeţi şi păziţi-vă de toată lăcomia, căci viaţa cuiva nu stă în prisosul avuţiilor sale.”
Îmbogăţiţi-vă în prieteni, în înţelepciune, în iubire, îmbogăţiţi-vă în Dumnezeu.AMIN
Postări
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu