LUMINA FAPTELOR BUNE

Blog ortodox spre zidire sufleteasca

Musafira mea cernita

Musafira mea cernita ma intreaba ce mai fac...
O privesc cu-ngrijorare si nu pot decat sa tac:
N-am cuvinte, sa pun plansul inimi-mi in ele-acum,
Nu am timp si-n mare graba iau merindea-mi pentru drum.


E un ceas de rugaciune undeva, intr-un cotlon;
Dintr-un psalm la miezul noptii, mi-a ramas abia un ton;
Din mult plans si mii de lacrimi, numai una pot lua
Si din plecaciuni doar una o culeg spre slava Ta.


Din cuvintele rostite, numai unul mi-a ramas:
Strigatul durerii frante in al rastignirii ceas;
Din dorinte: doar aceasta: sa plang astazi de ajuns
Pentru ingroparea-n moarte a talantului ascuns.


Din regrete, pe acesta eu cu mine doar il iau:
Ca am rastignit pe Domnul si raspuns n-am ce sa-I dau
Si, din griji, aceasta-mi este: ca, de n-am lucrat aici
Ce-mi dadusesi, mai dori-vei la Tine sa ma ridici?


Si, in traista mea sarmana, toate astea cand le pun,
Mai nimic n-adun intr-insa ca merinde pentru drum.
Milostiv, ma iarta, Doamne, si primeste ce-am adus:
Doar nadejdea-n sfantul nume al Stapanului Iisus.


Goala si sarmana traista este viata ce-am trait:
N-am nimic al meu intr-insa, numai clipa ce-a ravnit
Sa Te afle. Inchinare, iarta-ma, Ti-aduc tarziu...
Ma primeste pentru Crucea Preaiubitului Tau Fiu.

 sursa-Dianora Ioana

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu