LA DISCOTECA SAU LA SF. BISERICA ?

O întrebare la care ar trebui sa ne raspundem fiecare dintre noi, tinerii. Unde alegem sa mergem la discoteca sau la Sfanta Biserica? Biserica este casa lui Dumnezeu, locul intalnirii omului cu Dumnezeu, locul unde se uneste cerul cu pamantul; iar discoteca o poarta de intrare in iad sau cum o mai numeste parintele Teofil Pârâian; ,,o adunare de oameni care nu fac altceva decat sa se zbengue”. Noi tinerii de astazi alegem sa mergem cu foarte mare entuziasm la discoteca, in locul Sfintei Biserici.

Unirea noastra cu Hristos se poate realiza doar in Biserica prin Sfanta Impartasanie, Trupul si Sangele Domnului. Dar totusi de ce este atat de importanta unirea noastra cu Domnul? Ea consta in faptul ca fara aceasta nu vom putea intra in Imparatia Cerurilor, nu vom putea dobandi raiul cel promis de Dumnezeu noua oamenilor.

Dupa ce ne-am spovedit la preotul duhovnic (dupa ce am marturisit toate pacatele noastre Mantuitorului Iisus Hristos prin prezenta duhovnicului), ne-am implinit canonul si am primit dezlegare, ne impartasim cu Hristos, il primim pe Mantuitorul intreg in trupul si sufletul nostru. Aceasta unire cu Mantuitorul Hristos nu trebuie sa se termine atunci cand iesim din Sfanta Biserica, ci sa fie permanenta si anume ca tot ceea ce facem sa fie placut lui Dumnezeu.

Dar nu facem de fiecare data asa sau chiar deloc cei mai multi dintre noi. Biserica pentru unii dintre tinerii de astazi este un loc unde merg babele duminica dimineata in lipsa de ocupatie. Si astfel alegem discotecile, barurile, cluburile etc. pentru a ne petrece nopti si zile.

Alegem sa mergem la discoteca din mai multe motive:
-in primul rand intervine diavolul si care ne spune: ,,Ce sa cauti tu la Biserica? Ce este frumos acolo? Sa te uiti la teatru? Mergi la discoteca!”
-in al doilea rand este anturajul (prietenii), grupul din care facem parte te poate modela ; De exemplu daca prietenii tai merg sambata seara la discoteca tu nu poti sa zici ca nu poti merge deoarece trebuie sa mergi duminica dimineata la Sfanta Biserica, evident ca vei fi luat in ras, te vei simti penibil in fata prietenilor tai si asa alegi sa petreci inca o noapte in pacat;
-iar al treilea motiv este si mintea noastra cea inclinata spre pacat. Dumnezeu nu ne-a creat pacatosi, dar omul avand vointa libera alege sa faca ce vrea si de aceea ajungem sa pacatuim, sa facem lucruri rele crezand ca sunt bune.

Aceste ispite: divolul, pritenii (lumea) si mintea noastra, sunt acele lucruri cu care trebuie sa ne luptam pentru a nu cadea in pacate, pentru a nu alege sa mergem la discoteca (la desfrau), ci sa ne indreptam pasii nostrii la Sfanta Biserica (la unirea cu Domnul Hristos).

Alegem sa ne unim cu diavolul , sa dansam cu el, sa bem cu el in baruri, in discoteci, vrem sa ne simtim bine. Dar oare asta este fericirea noastra? Oare asa vom putea castiga fericirea vesnica? Daca suntem prieteni ai divolului, ai desfraului, si a tuturor desfatarilor este normal ca si prietena /prietenul, sa fie tot din acest grup, nu vom putea accepta pe cineva care sa incerce sa fie placut/a lui Dumnezeu. Toata adolescenta noastra, toata tineretea noastra o petrecem in dezmierdari pacatoase. Si astfel ajungem sa ne intemeiem o familie si sa intampinam tot felul de necazuri si greutati: sa avem copii bolnavi, cu diferite malformatii, sa nu ne putem intelege cu sotia, cu familia, sa patim diferite accidente, etc, viata noastra sa fie un calvar.

Eu as intreba cati dintre tineri si-ar dori o astfel de familie? Nimeni! … este normal!

Dar sa deschidem ochii bine sa vedem cate crime, cate violuri, cate accidente mortale, cate lucruri care ne inspaimanta se pot vedea intr-o singura zi la stiri. Toate acestea sunt plata pacatelor noastre. Din cauza nenumaratelor pacate suferim atatea, dar este si normal daca nu ne unim cu Hristos, nu il primim pe Dumnezeu in inimile noastre, in viata noastra vom suferi chinuri si mai groaznice in iadul cel de veci. Trupul acesta al nostru este trecator, dar sufletul traieste in veci, va trai vesnic in rai sau in iad in functie de pacatele pe care le-am facut aici pe pamant, dupa moartea trupeasca sufletul nu mai poate face nimic pentru mantuirea sa.

Haideti sa ne trezim! Sa ne trezim la realitate cat mai avem timp aici pe pamant, sa nu zicem ca suntem tineri caci nu vom sti cat mai avem de trait. Sa ne unim cu Hristos aici pe pamant ca apoi dupa moarte sa fim uniti cu Hristos in veci.

Haideti sa-L iubim pe Dumnezeu caci si El va avea grija de noi si mai mult. Va avea grija de mantuirea noastra, de familia noastra, de sanatatea noastra, de tot ceea ce avem nevoie aici pe pamant dar si in cer.
(Catalin)